Pălinca de prune este, dacă vreţi, brandul judeţului nostru şi în special „Pălinca de Zalău” este la mare căutare. Cum suntem în plin sezon de adunat prunele, este normal să vezi cum sălăjenii devin gospodari şi strâng în butoaie prunele care sunt lăsate să fermenteze până sunt duse la „pălincie”. În acest peisaj idilic al făcătorilor de pălincă s-a întâmplat ca viceprimarul municipiului Sojka Atila să păţească un mare pocinog. Povestea dispariţiei a roadelor de pe 60 de pruni din curtea Staţiei de Epurare a municipiului Zalău vo redăm în cele ce urmează.

N-au lăsat nimic în urmă

Consilierul judeţean Livia Chende, aleasă pe listele PNL Sălaj, ne-a vizitat la redacţie pentru a ne semnala o întâmplare petrecută între ea şi viceprimarul Sojka Atila. Locul de muncă al Liviei Chende este la Compania de Apă „Someş – Tisa”, mai precis conduce de vreo şase luni Staţia de Epurare concesionată Companiei de către Primăria municipiului Zalău.
Potrivit Liviei Chende, în prima zi a săptămânii trecute viceprimarul Sojka Atila s-a înfăţişat la Staţia de Epurare, cu maşina de serviciu şi cu şoferul personal, şi a informat-o că îl va trimite pe acesta în după-masa aceleiaşi zile să culeagă prunele de acolo. „Prunele noastre? l-am întrebat nevenindu-mi să cred că cere aşa ceva. Pentru că prunii din Staţie i-au plantat angajaţii noştri, care i-a îngrijit şi care au şi folosit prunele până acum”, a povestit Livia Chende. Pentru că şefa Staţiei n-a fost de acord, Sojka Atila ar fi sunat la directorul sucursalei Companiei de Apă, Marcel Zaharia, care ar fi dat aprobarea de culegere a prunelor.
„Am crezut că le culege pentru Primărie şi am zis că dacă le vor pentru ei, să le ia”, mai povesteşte Livia Chende. „Alaltăieri seara (marţi, 3 august n.r.) au venit când nu eram eu acolo şi au cules toate prunele. Nici măcar de mâncat pentru noi nu au lăsat”, precizează şefa Staţiei. Atunci s-a ambiţionat şi a sunat la Primărie să vadă dacă există o hotărâre de Consiliu Local sau al executivului Primăriei pentru valorificarea prunelor, iar răspunsul primit a fost negativ.

Cere demisia viceprimarului

„Am fost atât de revoltată de acest abuz în serviciu încât nu-mi rămâne decât să cer demisia lui. Dacă astfel de oameni ne conduc municipiul, dacă sunt în stare să se compromită pentru nişte prune, ce se întâmplă cu problemele mai importante”, mai spune Livia Chende. În plus, este hotărâtă să facă toate sesizările necesare pentru a se lua măsuri în privinţa viceprimarului Sojka Atila.
Se pare că la incidentul cu viceprimarul municipiului Zalău au asistat şi alţi angajaţi ai Companiei care confirmă prezenţa viceprimarului acolo. Marcel Zaharia, directorul sucursalei Zalău a Companiei de Apă, ne-a confirmat că a fost sunat de către Sojka Atila în legătură cu prunele de la Staţia de Epurare, dar nu a vrut să se pronunţe asupra „proprietăţii” acestora, spunând că se află în concediu şi nu vrea să se complice. De asemenea, Radu Nistorescu, administratorul public al municipiului Zalău, a confirmat la rândul său că a fost contactat de colega sa de partid, Livia Chende, pentru a vedea dacă s-a decis ceva la nivelul Primăriei. „Ar fi culmea acuma ca să dea Consiliul Local o hotărâre de clegere a prunelor de nu ştiu unde. Şi nici nu ştiu cum s-ar putea culege în mod oficial”, ne-a spus Nistorescu, amuzat de situaţia creată.

Nu ştie nimic

Contactat de noi, viceprimarul Sojka Atila nu recunoaşte nimic, neagă că ar şti ceva de culegerea unor prune şi chiar ne consideră tendenţioşi în încercarea noastră de a da de urma prunelor dispărute. În plus, Sojka Atila se contrazice singur în cele două declaraţii pe care ni le-a dat vineri. Contactat telefonic, Sojka Atila ne-a declarat că el nu a cules prune de la Staţia de Epurare, dar că e vorba de patrimoniul Primăriei şi dacă angajaţii de acolo au vreo problemă cu prunele, să se adreseze Primăriei, respectiv serviciului de Patrimoniu. „Dacă vreţi interogatoriu, nu vă zic nimic”, ne-a reproşat viceprimarul la întrebările repetate despre situaţia cu prunele. Cert este că nu recunoiaşte nici faptul că l-ar fi sunat pe Marcel Zaharia. Cu greu admite că a dat un telefon şefului de la Compania de Apă, însă să-i spună „condoleanţe” la decesul avut în familie. După şedinţa de consiliu Local care a avut loc vineri, de la ora 12,00, Atila Sojka şi-a mai nuanţat declaraţia. Chiar dacă ne consideră tendenţioşi, el neagă faptul că are vreo legătură cu strânsul prunelor de la Staţia de Epurare. „Nu răspund eu ce face şoferul meu în timpul concediului său”, ne-a declarat viceprimarul. Aşadar, dacă s-ar întâmpla ca prunele de pe cei 60 de pomi de la Staţia de Epurare să fie totuşi culese de cineva aflat în legătură cu Sojka Atila, acesta îşi declină implicarea. În ceea ce-l priveşte pe şoferul viceprimarului, aflat în concediu de odihnă, acesta şi-a închis telefonul pentru a nu putea fi contactat.

Cine rămâne cu prunele?

Totuşi, rămâne un fapt: prunele din curtea Staţiei de Epurare au dispărut de sub ochii angajaţilor Companiei de Apă. Cine le-a luat şi le-a valorificat? Asta nu se ştie. Şi, probabil, nici nu se va ştii, devreme ce viceprimarul Sojka Atila ne-a spus că numai prunii sunt în patrimoniul Primăriei, fructele nu. „Dacă s-ar fi tăiat un pom, atunci era o problemă, de fructe nu răspundem. Dacă le-a cules şoferul ca persoană particulară e treaba lui. Era vreo problemă dacă le-ar fi cules un angajat de la Staţie? Au aceleaşi drepturi la prunele de acolo”, a precizat viceprimarul Zalăului.

Am inceput cu PDL Salaj, normal, fiind la guvernare. Despre UDMR, cealalta formatiune guvernatoare, nu pot spune mare lucru. Fiind de dreapta si excesiv de conservatori, eu n-am auzit pana acum decat de doua femei care sa faca politica: o doamna care a ajuns consilier judetean si a carei nume imi scapa, plus Irene Kovacs epe care o stiu de a alegerile parlamentare, cand a candidat pe Colegiul Zalau la Camera Deputatilor – iar de atunci n-am mai auzit nimic de ea.

PNL… Aici femeile se implica in activitatea politica, dar din esalonul doi in jos. La fel ca la PDL,femeile liberale salajene sunt bune muncitoare, bune executante si foarte apreciate atata timp cat isi vad lungul nasului. Totusi, de apreciat la liberali este ca `nevestele` nu iau deciziile in partid, cel putin asa se vede din exterior. De exemplu, Adriana Capilnasiu, desi este de vazut in orice campanie electorala alaturi de `lipitorii de afise`, de oamenii care stau in strada sa imparta materiale promotionale, merge cu candidatii prin cartiere, n-a iscat niciodata vreun scandal prin care sa arate ca e `nevasta sefului`, spre deosebire de alte familii politice salajene. Pentru ca aici nu mai este vorba despre femeia politica ci despre femeia puternica din spatele barbatului care conduce organizatia.
Pentru ca ceea ce-am scris pana acum despre liberali ar putea sa-mi puna eticheta de `proliberala`, vin si cu contraexemple care sa restabileasca echilibrul. In PNL Salaj nici o femeie nu are o functie importanta si nici o pozitie de putere. La alegerile pentru sefia organizatiei Jibou am descoperit o tanara liberala blonda si desteapta despre care am scris ca ar vrea sa candideze. Spre surprinderea mea, toate materialele despre Cristina Coman au adus o avalansa de comentare, in cea mai mare parte pozitive. Am spus spre surprinderea mea pentru ca avea toate caracteristicile unei polemici dure, misogine, din partea cititorilor: este femeie, tanara, blonda. Din nefericire, candidatura Cristinei a fost o adevarata telenovela: imediat dupa ce a aparut in materialul meu cu declaratia de candidatura, m-a sunat sa-mi spuna ca s-a decis sa nu mai candideze si nu mi-a dat nici o motivatie asupra factorilor care au dus la o asemenea schimbare de pozitie. Pot numai sa speculez ca a primit cateva telefoane prin care a fost `razgandita` si fata s-a speriat si a cedat. Pana la urma, si-a depus candidatura si a luat vreo 40 de voturi, destul de multe avand in vedere ca fostul presedinte a redevenit presedinte si a fost si cel care a nominalizat delegatii la alegeri. Cert este ca PNL Salaj, desi are o mobilitate extraordinara in campaniile electorale, este totusi un partid inchis pentru femei, iar faptul ca Livia Chende este consilier judetean nu spune foarte multe in favoarea lor.

Am lasat la urma PSD-ul pentru ca exista zilele acestea o situatie conflictuala in acest partid care se pliaza foarte bine peste ceea ce vreau eu sa demonstrez. Recent, PSD Salaj si PSD Zalau au trecut prin alegeri interne si asa am aflat ca in aceste structuri exista functii pentru oricine si la gramada. Cred ca daca opresti pe strada un trecator si intamplator are carnet la PSD, sigur are o functie de partid. Nu m-am apucat sa calculez procentul functiilor acordate `aripii feminine` in cele doua organizatii, dar probabil respecta sau se apropie de norma de 30 la suta. Cu toate acestea, mai mult de o functie de vicepresedinte, femeile social-democrate n-au ce astepta. A, da, si presedinte la Organizatia de Femei, cu toate ca stiu cativa pesedisti barbati care ar vana si aceste functii:)).
Si acum ma refer la conflictul dintre viceprimarul Daniela Cota si presedintel organizatiei municipale, Gheorghe Pop, nou ales in aceasta functie, conflict care a pornit dintr-un vot al CL Zalau de respingere a solicitarii unui grup de `chioscari` de a li se prelungi, pentru inca sase luni, contractele, desi HCL-ul cu desfiintarea acestora a fost adoptat cred ca in 2008, cand si Gheorghe Pop era consilier local.
Piesele sunt aranjate astfel: CL Zalau are 21 de consilieri, din care patru sunt ai PSD-ului. Dintre cei patru, doua sunt femei: Daniela Cota – viceprimar si Simona Trif-Dan – presedintele comisiei economice. Aparent, PSD a promovat 50 la suta femei in CL Zalau, dar este doar o intamplare ca s-au obtinut doar patru locuri de consilier si doi dintre acestia sunt femei. M-am tot gandit de ce a iscat Gheorghe Pop acest scandal cu chioscarii, cand din 21 de consilieri, organizatia sa are numai patru – ceea ce nu ar fi schimbat rezultatul votului. Cert este ca cele doua femei PSD din CL Zalau au o anumita independenta financiara si cariere construite in afaceri – ceea ce nu le face usor de controlat.
Noul presedinte de organizatie, Gheorghe Pop, le-a comunicat chiar de-a doua zi dupa ce a fost ales ca de-acum inainte cei patru consilieri locali voteaza asa cum le spune el. Cel putin pe trei dintre consilieri nu-i vad votand la comanda – cele doua femei si doctorul Sorin Chisbora (un fel de Sorin Oprescu salajean). Celalalt consilier, Teodor Balajel, face parte din echipa lui Gheorghe Pop – deci e clar subordonat. Acuma, Daniela Cota, fiind viceprimar, nu o vad sa mearga cu fiecare decizie pe care trebuie s-o ia la Gheorghe Pop care, pe langa faptul ca e senator si sta aproape toata saptamana la Bucuresti, nici nu are capacitatile cognitive foarte pliate pe administratie, domeniul sau de activitate fiind cu totul diferit. De asemenea, Simona Trif a comentat foarte sec directiva noului sau presdinte: probabil voi fi prima careia i se va retrage sprijinul politic. De remarcat ca la alegeri, Simona Trif nu a fost aleasa vicepresedinte al organizatiei Zalau, practic fiind scoasa din carti de echipa Pop-Ciunt-Fort.
Asadar avem un conflinct intre doua femei si noul presedinte al PSD Zalau, pornit de la faptul ca nu si-au dat acordul de principiu ca vor vota in CL Zalau asa cum le dicteaza seful de partid. Atat Simona Trif cat si Dana Cota au ajuns in pozitiile pe care le detin inlaturand piedicile din calea lor, adica prin lupta politica, succesul fiind asigurat de o independenta economica. Situatia nu este la fel cu senatorul-presedinte care n-a stiut sa-si calculeze prima impunere importanta din noua sa functie. Normal, are o scuza – ii are in echipa pe Calin Fort si Ionel Ciunt despre care am mai scris, surpinzandu-i in situatii penibile ca politicieni. Dar nu e totuna sa incerci sa comanzi unor oameni care toata `carera` politica si-au construit-o pe functii primite prin prisma partidului sau unora veniti din mediul salbatic privat. Mai ales daca sunt femei…

Pana de curent la fiecare furtuna 

Primavara, cald, pasarele, floricele pe campii, primele furtuni. In cateva zone din Salaj, odata cu venirea primaverii apar si furtunile, care duc la intreruperea energiei electrice. Este si cazul Vaii Agrijului, unde fiecare ploaie mai serioasa duce la defectiuni si intreruperea furnizarii de electricitate. Seara de luni, 3 mai, a insemnat pentru locuitorii de pe Valea Agrijului prima pana de curent din sezon, incepand cu ora 19,00. Timp de cinci ore, majoritatea localitatilor din depresiunea Almas-Agrij a ramas fara energie electrica, iar la numarul dedicat relatiei cu publicul pentru sesizarea proble¬melor – 0260.929 – nu raspundea decat robotul. 

O noapte in bezna 

Contactat de noi, directorul SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice „Electrica Distributie Transilvania Nord” SA, Sucursala Zalau – Vasile Filip, ne-a explicat situatia prezenta in zona Vaii Agrijului. Conform informatiilor furnizate de Vasile Filip, au aparut probleme de furnizare pe linia de medie tensiune dintre Jibou si Huedin, care n-au putut fi rezolvate prin declansari pe linie, desi s-a incercat in mod repetat acest lucru. Pana la urma, echipa de interventie a fost nevoita sa intervina pe teren pentru remedierea acestei probleme si sa verifice la pas unde este defectiunea tehnica, intre localitatile Chichisa – Pausa – Chechis. Pe rand, lucrurile au fost remediate, mai intai intre Jibou si Chichisa, apoi pe aproape toata Valea Agrijului, cu exceptia localitatilor Bogdana, Huta si Sangiorgiu de Meses. Aici, reparatiile au durat pana in cursul diminetii de ieri, fiind afectate aproximativ 400 de familii. Vasile Filip ne-a declarat ca au existat probleme de furnizare si in alte zone ale judetului, care insa au fost remediate rapid: Simleu Silvaniei – Nusfalau, Zauan – Suplac, Camar, Horoatu Crasnei. 

929, serviciu telefonic pentru persoane singure 

929 este numarul scurt pus la dispozitie de catre furnizorul de energie electrica pentru ca abonatii proprii sa poata semnala defectiunile tehnice. Din pacate, serviciul respectiv s-a dovedit a fi un serviciu telefonic pentru persoane singure, care sunt tinute la o sueta de robotul telefonic. Inafara de inregistrarea in care ti se dau instructiuni cum si ce sa astepti, nimeni de la capatul celalalt al firului nu baga in seama reclamantul. Cum sa mai rezolve si defectiunea tehnica? Directorul Vasile Filip ne-a explicat faptul ca relatiile cu publicul sunt asigurate telefonic printr-un call-center care se afla la Oradea si care deserveste abonatii din judetul nostru si din Bihor. Dispecerii de la Oradea preiau mesajele abonatilor, le pun on-line si cei de la filiala din Zalau remediaza defectiunile semnalate. Dar cum pot repara angajatii din Zalau defectiuni care nu ajung niciodata sa le fie semnalate, pentru ca nimeni nu raspunde la 929? De la Oradea, raspunsul dat de Ramona Pitut, de la biroul de presa, a fost ca nu se poate sa nu raspunda nimeni la serviciul respectiv si ca va studia problema semnalata. De aici, situatia a fost pasata din nou la Zalau, unde inginerul-sef Constantin Balan a fost pus sa preia aceeasi sesizare. 

Protectia Consumatorului va sfatuieste! 

In cursul zilei de 4 mai, am contactat Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului, in speta pe directorul coordonator adjunct Claudiu Silaghi, pentru a cere cateva sfaturi pentru consumatorii casnici care se lovesc de acest gen de probleme cu furnizorii de utilitati. In continuare ar fi trebuit sa scriu aceste indicatii legale, daca directorul Claudiu Silaghi ar fi raspuns solicitarii noastre. Din pacate, daca furnizorul de energie electrica se bazeaza pe faptul ca este singurul furnizor de servicii de acest fel din zona, nu intelegem de ce seful de la Protectia Consumatorului Salaj ignora nevoile cetatenilor.

În urmă cu un an am participat, în campania electorală pentru Parlamentul European, la inaugurarea cabinetului europarlamentarului Ioan Mircea Paşcu la Ileanda. Şi acolo am auzit eu că se face cea mai bună plăcintă creaţă din ţară, drept pentru care mi-am promis că mă voi întoarce în zonă tocmai pentru această delicatesă. Acum, apropiindu-se zilele de naştere ale părinţilor mei, mi-am adus aminte de Ileanda şi de plăcinta creaţă şi ne-am urcat, toată familia, în maşină, pentru a merge să „degustăm” faimoasa plăcintă creaţă.

După 20 de km de drum judeţean, care urmează să fie reabilitat din fonduri europene, ne-am oprit la Jibou, la cel mai hâtru unchi pe care îl am – Nonoiu. Întotdeauna îmi face plăcere să-l ascult: la 72 de ani, aproape surd, are o capacitate de sinteză socială şi politică de invidiat şi un spirit critic socialist cum mi-aş dori şi eu. Nonoiu mi-a povestit de data asta despre vechiul conac din Românaşi care egala ca arhitectură Castelul de la Carei. „Şi oamenii ce-au făcut? L-au dărâmat cărămidă cu cărămidă de n-a rămas nici măcar fundaţia, numai copacii ăia de pâine mai amintesc de Por Mihai”, spune Nonoiu, apoi ne face o demonstraţie cu noul aparat auditiv pe care i l-a adus curierul – ”că ăştia au oameni care le duc aparatele până în America, dacă vor. Deh, dobitocii de chinezi le fac…”.

Ne urcăm din nou în maşină şi ne întoarcem spre Var, apoi pe Valea Someşului: Surduc, Ciocmani, Cuciulat, Letca… Ţinem tot pe malul Someşului, iar drumul e chiar bun, spre surprinderea noastră. La Cuciulat, cariera de piatră este în plină exploatare şi maica-mea se miră de felul în care sunt tăiate blocurile de piatră. Mai încolo, printre stânci, trebuie să fie şi Peştera cu picturi rupestre, dar ne spunem că o să revenim special pentru a o vizita, bineînţeles fără părinţii mei. Avem noroc, afară e cald, este tot s-a înverzit brusc, vedem chiar şi un debarcader la Someş sau poate era o plută, din maşină nu ne-am dat seama.

La un moment dat drumul se bifurcă: spre stânga la Baia Mare, spre dreapta la Dej. Fără hartă, fără să ştim locurile, mergem la plezneală spre dreapta şi ajungem în Bizuşa – aici sunt băi, habar n-am unde că nu erau indicatoare. Oprim la un restaurant şi cer lămuriri ospătăriţei:

- Unde e Ileanda?

- Mergeţi tot înainte.

-Şi un restaurant cu plăcinte creţe?

Femeia ne spune că trebuie să ne întoarcem şi să ţinem drumul drept, dincolo de Perii Vadului, tocmai până în Mesteacăn. Zis şi făcut: ne întoarcem, trecem de Perii Vadului, aungem iar la bifurcaţie şi în loc s-o luăm spre casă mergem tot înainte până ajungem în… Basarabia. Cel puţin aşa scria pe „poarta” dinainte de ieşirea din judeţ. Apoi ne-am oprit la poarta maramureşeană care ne-a derutat de tot -  habar n-aveam că Mesteacăm e în judeţul Maramureş. după trei kilometri ajungem ăn sat, întrebăm acolo de plăcintele creţe şi o femeie care aştepta autobuzul ne spune că coborâm din sat şi o să vedem restaurantul.

Frumos: vremea, locurile. Maramureşenii ştiu să speculeze orice. Într-o curbă uriaşă, cineva şia construit o pensiune unde atracţia princială sunt plăcintele creţe, vreo opt sortimente. Peste drum, un alt om întreprinzător şi-a deschis o chichineaţă cu tot felul de suverniruri chinezeşti şi obiecte de artizanat: clop de paie pe care scrie Ronaldinho, plcăuţe de înmatriculare cu numele de Traian sau, şi mai amuzant, Dorel din reclama de la televizor.

Oprim lângă un izvor şi trecem de clădirea unde pentru un duş plăteşti 10 lei, iar pentru o pişare – un leu. În faţa respectivului imobil stau câţiva oameni care ascultă muzică ungurească, iar după câţiva paşi, de pe terasa mult căutatului restaurant răsună manelele.  Cu toate acestea, e chiar frumos. Terasa e arhiplină, abia găsim loc liber la o masă, iar dacă tot am venit până aici ne hotărâm că nu mâncăm nimic altceva decât plăcintă creaţă. Greu de ales: plăcintă cu şuncă, cu cartofi, varză, tot felul de sortimente de brânză şi dulceţuri. Alegem toţi plăcinta cu brânză de oaie şi mărar, plus smântână… Un deliciu! A meritat toată căutătura şi tot drumul făcut orbeşte. Dacă aveţi vreodată drum dinspre Maramu spre Cluj, prin Ileanda, tumna înainte de a intra în Mesteacăn, opriţi-vă la plăcinte creţe. Spre dezamăgirea mea, nu le-am găsit în Ileanda, dar brânza de oaie din Maramureş mi-a topit toate regretele.

Se pare ca cei de la Prefectura Salaj au fost atat de impresionati de vizita majestuoasa a premierului Emil Boc, care a avut loc in primele zile ale lunii martie, incat nu s-au mai indurat sa mai posteze pe site si alte comunicate, informatiisau evenimente de atunci si pana acum.  A se vedea fotografia alaturata:D.

Asadar, revin: trainingul din 25-26 martie 2010 a fost destinat clarificarii unor lucruri cu impact global si efecte nationale si locale, independent de cine este la Palatul Victoria, Cotroceni sau Palatul Parlamentului. Imi pare extrem de rau ca la cea de-a treia editie, a existat un episod care a dus la politizarea excesiva a acestor traininguri, asa cum n-au facut-o deloc, desi ar fi putut,  nici Rares Niculescu, nici Iulian Fota, nici Peter Eckstein Kovacs sau Daniel Daianu si Vasile Puscas. Cred ca este momentul ca unele lucruri sa le pastram asa cum sunt, dincolo de dispute puerile si stupide, sa nu implicam ADR-ul si nici programul lor in mocirla in care ne zbatem cu totii.